Somnul bebelusilor si sfaturile de care ar trebui sa ne ferim

Stiu cat de greu poate fi uneori sa adormi un bebelus, cat de multe treziri se pot aduna intr-o singura noapte si cata oboseala se poate acumula in primele luni de dupa nastere.

Inevitabil somnul bebelusului este un subiect de interes pentru aproape orice mama si din pacate gasim tot mai des informatii si sfaturi gresite, care nu isi au locul in viata unui proaspat parinte.

Mai grav mi se pare insa ca apar tot felul de specialisti care isi doresc sa para o solutie salvatoare si care nu fac decat sa ofere recomandari gresite si sa profite de disperarea la care ajung uneori parintii dupa repetatele nopti nedormite.

Recent o prietena cu un bebelus mic, hotarat sa nu (prea) doarma noaptea, a apelat la un astfel de specialist, ca o ultima solutie de a reusi sa scape de oboseala care se acumula tot mai mult. Abia dupa ceva timp am aflat prin ce a trecut si am simtit multa furie si neputinta gandindu-ma ca la fel ca ea multi alti parinti sunt sfatuiti gresit si ajung sa faca lucruri pe care in adancul sufletului nu si le-ar dori.

Cand am ajuns la prietena mea am gasit-o plangand, speriata si plina de framantari. Solutiile blande propuse de “specialist” s-au transformat treptat intr-un adevarat “sleep training”, in care bebelusul era obisnuit sa “se linisteasca singur”.

Cateva seri la rand a stat lipita de usa camerei bebelusului numarand minute, asa cum fusese sfatuita. Solutia “salvatoare” care ii fusese propusa era sa isi lase copilul sa planga singur, in timp ce ea astepta sa treaca un anumit timp si abia apoi intra sa il linisteasca.

Timpul era scurt, dar chiar si asa orice mama stie cat de chinuitoare pot si chiar si cateva minute in care iti auzi bebelusul plangand. Norocul prietenei mele a fost ca a avut puterea de a-si asculta inima mai presus de promisiunile unui “somn bun” oferit de tehnica aceasta.

Asa ca a decis sa nu mai numere minute, sa intre in camera si sa isi ia bebelusul in brate, cu promisiunea de a nu il mai lasa singur si trist in patut.

M-a durut sufletul sa o vad asa, fragila si speriata ca a facut ceva rau, asa ca am imbratisat-o si i-am spus ca o admir ca a avut puterea de a lasa dragostea pentru copilul ei sa invinga orice sfaturi aparent competente care ii promiteau nopti linistite si  multa odihna.

Stiu cum este sa simti ca nu mai poti si nici un moment nu m-am gandit sa judec ce s-a intamplat. Am fost insa furioasa pe “specialistul” care a transformat dorinta normala a unui parinte de a se odihni intr-un pretext perfect pentru a obtine niste bani fara a se gandi o clipa la bebelusul care va ramane fara imbratisarile mamei, singur si neajutorat in patutul lui.

Asa ca mi-am promis ca voi scrie despre asta aici, cu speranta ca alte mame sa nu mai cada in capcana promisiunilor tentante ale acestor oameni.

Sa adormi un bebelus este de multe ori o misiune grea, iar trezirile din miez de noapte ne iau de multe ori si ultimele farame de energie, dar cred ca este esential ca orice mama sa stie cateva lucruri care sa o ajute sa faca fata mai bine situatiei, fara a apela la metode gresite recomandate de asa-zisi specialisti:

– este normal ca un bebelus sa nu doarma toata noaptea, trezirile sunt un lucru firesc, chiar daca foarte solicitant pentru parinti

– mama ar trebui sa foloseasca orice prilej pentru a se odihni, chiar daca lasa deoparte alte treburi casnice (eu incercam sa dorm mereu peste zi alaturi de Bogdan, pentru ca stiam ca noaptea este imprevizibila si se poate sa am parte de multe treziri)

– exista multe sfaturi despre somn, dar rareori ceea ce i se potriveste unui copil i se va potrivi si altuia; este util sa incercam mai multe metode pentru a vedea ce ni se potriveste, dar niciodata metoda folosita nu ar trebui sa insemne sa ne lasam bebelusul sa planga neconsolat

– doua posibile solutii care dau rezultate bune in multe cazuri sunt co-sleepingul (bebelusul doarme mai relaxat cand o simte pe mama langa el) si purtarea bebelusilor (care ajuta mult mai ales in adormirea celor mici)

– este bine sa cerem ajutor de fiecare data cand avem pe cineva alaturi dispus sa ne sprijine; chiar si doua ore in care mama sa poata dormi fara intrerupere peste zi pot conta enorm dupa o noapte nedormita.

Daca stiti vreo mama care se confrunta cu nopti grele, cel mai bun lucru pe care il puteti face pentru ea este sa ii oferiti sprijinul vostru real, adica mai presus de a-i da sfaturi care poate nu i se vor potrivi sa o ajutati oricum puteti ca ea sa aiba parte macar de putina odihna pe parcursul zilei.

De asemenea va recomand cartea “Solutii blande pentru un somn linistit“, cred ca este singura carte pe care am intalnit-o eu pana acum care ofera o abordare blanda a problemei somnului.

Iar daca la un moment dat simtiti ca nu mai faceti fata oboselii si trebuie sa apelati la un specialist care sa va ajute, va rog sa il alegeti cu atentie, sa cereti recomandari din partea altor mame si mai ales sa va feriti de orice sfat care presupune sa lasati bebelusul sa planga, oricat de “compentent” pare specialistul la prima vedere.

Eu sunt revoltata ca unii oameni isi castiga traiul din asta si mai presus de asta ca au tupeul sa sustina ca folosesc metode blande cand de fapt nu fac decat sa aplice un sleep training lipsit de compasiune si de respect pentru nevoile bebelusului.

Locul bebelusului este langa mama lui de fiecare data cand plange.

Nu exista nici un motiv care sa explice ignorarea plansului bebelusului si niciodata nu ma va putea convinge cineva ca metoda CIO (prin care bebelusul este lasat sa planga dupa anumite “reguli”) este benefica pentru cei mici.

Despre riscurile acestei metode au scris altii mai bine decat as putea eu sa o fac, asa ca va las aici cateva link-uri cu argumente puternice impotriva acestei metoade.

Lasatul copilului sa planga (CIO – Cry It Out) – Pericole

Plans controlat – cura miraculoasa, dragoste dura sau neintelegere periculoasa?

Metoda plansului controlat (Cry It Out – CIO) cauzeaza leziuni cerebrale

Prietena mea a invatat pe propria piele cat de daunatori pot fi acesti falsi specialisti, sper din suflet ca mesajul meu sa ajunga la cat mai multi parinti si acesti “specialisti” sa aiba tot mai putini clienti.

Mi-ar placea sa existe o modalitate de a-i semnaliza cumva pe cei care sub aparenta unor metode blande apeleaza la un training de acest fel, dar din pacate se pare ca in tara noastra oricine este liber sa se promoveze cum vrea.

Din motive personale am ales sa nu dau nume in acest articol, pe care mi-l doresc ca un semnal de alarma general in legatura cu aceste practici.

Eu nu pot decat sa va doresc nopti cat mai linistite si dimineti care sa va intampine cu multe dragaleli din partea celor mici!

p.s. Prietena mea este o mama minunata si ma bucur ca a fost de acord sa scriu aici experienta ei. Daca va intrebati ce s-a intamplat cu somnul bebelusului ei, sa stiti ca acum dorm impreuna, au parte in continuare de multe treziri, dar si de ceva mai mult ajutor, asa ca lucrurile incep treptat sa se rezolve, cu dragoste si rabdare.