Cum este de fapt viata in America: Plusuri si minusuri dupa 8 luni petrecute aici

Cum este de fapt viata in America: Plusuri si minusuri dupa 8 luni petrecute aici

Stiti acele prime luni dupa nastere cand indiferent cu cine ajungi sa vorbesti aproape inevitabil se ajunge la intrebari despre nastere si bebelus? Ei bine, cam asa este si dupa mutarea in strainatate. Cu oricine vorbesti, daca persoana respectiva stie despre mutare, cu siguranta va aparea cel putin o intrebare despre asta! Asa ca in ultimele luni intrebarea pe care am primit-o de zeci de ori a fost cum este viata in America. Si mi se pare normala curiozitatea asta, pentru ca si eu sunt la fel de curioasa despre cum este traiul in alte tari. Insa adevarul este ca

Seara care mi-a alungat dorul de tara…

Seara care mi-a alungat dorul de tara…

Am simtit de multe ori ca Romania nu este tara in care vreau sa imi cresc copilul. Dar cumva mereu in sufletul meu am sperat ca se va schimba ceva, ca generatia noastra va aduce binele, ca exista speranta printre toate dezamagirile. Imi amintesc protestele de dupa Colectiv si cred ca acela a fost ultimul moment in care am simtit ca noi putem schimba ceva. Dupa toate nedreptatile de atunci am simtit ca putem castiga si noi, oamenii simpli care ne dorim doar sa readucem normalitatea im vietile noastre. Insa treptat furia a disparut, cu totii a, revenit la vietile

Ganduri de ziua mea

Ganduri de ziua mea

De cateva zile tot imi propun sa scriu pe blog si de fiecare data parca nu gasesc inspiratia de a scrie. Am primit multe mesaje de la voi si m-am bucurat ca va ganditi la noi. 🙂 Noi am ajuns sambata trecuta in San Francisco, dupa vacanta noastra la New York, iar aici ne-a reunit cu Adrian, dupa lunga perioada in care am fost departe de el. Asa ca de atunci fiecare moment a fost dedicat familiei si de asta nici nu am mai apucat sa scriu nimic sau sa postez noutati pe Facebook. Insa pentru ca astazi este ziua

Coplesitor

Coplesitor

M-am gandit la un titlu si nu mi-a venit nimic altceva in minte in afara de sentimentul acela coplesitor pe care l-am simtit in timp ce eram in taxiul care ne luase de la aeroport. Eu si Bogdan eram epuizati dupa o zi intreaga petrecuta in aeroporturi si avioane. Ne-am trezit la ora 3 noaptea ca sa plecam la aeroport, am stat 6 ore in escala de la Berlin si abia la ora 2 (in Romania) am ajuns la hotelul din New York. Dupa 23 de ore petrecute pe drumuri, nu m-as fi asteptat ca orasul acesta sa ma impresioneze

Cum sunt mamele pe bloguri si cum sunt ele in realitate

Cum sunt mamele pe bloguri si cum sunt ele in realitate

M-am intersectat cu subiectul asta de vreo trei ori in ultima vreme si de fiecare data am ramas uimita de cate o abordare sau de perceptii pe care nici nu le banuiam. Acum vreo doua saptamani povesteam pe un grup despre tantrumuri si momente in care Bogdan ma loveste si cineva mi-a scris un mesaj in care imi spunea ca nu credea ca mi se intampla asa ceva, pentru ca mereu pare totul asa frumos pe blog si avea senzatia ca face ea ceva gresit din cauza ca are parte de crize de furie. M-a uimit mesajul, mai ales ca

De ce nu imi plac (multi dintre) animatorii pentru copii

De ce nu imi plac (multi dintre) animatorii pentru copii

Una dintre marile mele nemultumiri este ca in tara noastra oricine poate devein bona, fara a avea nici o pregatire, fara a urma un curs minim de prim ajutor, fara a avea parte de o evaluare psihologice riguroasa. Este de ajuns ca o doamna care s-a ocupat de menaj sa vrea sa isi schimbe meseria si poate deveni imediat bona, chiar daca pana atunci a avut grija doar de proprii copii, cu multi ani in urma. Acelasi sentiment ma incearca si atunci cand vine vorba de animatorii pentru copii. Poate am avut eu ghinion in ultimul timp, dar am avut parte

Tati, super eroul care ne iubeste

Tati, super eroul care ne iubeste

Dragostea pentru el a venit aproape fara sa-mi dau seama, intr-o luna de mai, acum multi ani, cand ne plimbam amandoi ore intregi pe strazi, in miez de noapte. Nici nu banuiam atunci cat de mult voi ajunge sa il iubesc si cate lucruri minunate ne vor lega de-a lungul timpului. A trecut mult timp de atunci si ma gandesc mereu cat de norocoasa sunt ca am dragostea lui. Inca ne plimbam cu drag impreuna, doar ca intre timp intre mainile noastre si-au facut loc doua manute de copil care ne insoteste peste tot si care este cea mai minunata

Corpul meu, cel pe care il iubeam odinioara

Corpul meu, cel pe care il iubeam odinioara

Probam zilele trecute un costum de baie si ma priveam in oglinda de parca nici nu as  fi fost eu. Am zabovit minute bune acolo, gandindu-ma ca trupul meu reflecta cel mai bine ultimul an, cu multe framantari sufletesti. Nu cred in sloganurile care spun ca ar trebui sa ne iubim asa cum suntem, indiferent de aspectul nostru. Cred ca atunci cand sunt lucruri pe care le putem schimba, care tin de vointa noastra, ne suntem datori noua sa ne straduim. In cazul meu nemultumirile sunt legate de kilogramele in plus adunate in ultimele luni, care se acumuleaza exact unde

Ce cauta copilul tau bolnav in parc?

Ce cauta copilul tau bolnav in parc?

Draga parinte care iti duci copilul bolnav (si contagios) in parc, Ma gandesc de ceva timp la raspunsul la aceasta intrebare si inca nu reusesc sa inteleg ce ar cauta un copil vizibil bolnav in parc, alaturi de copii sanatosi si dornici de joaca. Am invatat de cand sunt mama sa ma feresc sa judec alti parinti, sa incerc mai intai sa ii inteleg, sa ma pun in locul lor, sa gasesc metode de a empatiza cu ei. Dar atunci cand vad un copil foarte racit langa mine in parc nu pot, oricat as incerca, sa inteleg de ce ar

Recomandare – Doua filme care iti raman in suflet

Recomandare – Doua filme care iti raman in suflet

Rareori ma cucereste un film, dar iata ca recent am avut norocul sa descopar doua filme care mi-au ramas in suflet, asa ca am vrut neaparat sa va povestesc si voua despre ele. Stiti sentimentul acela cand priviti o scena de film si vi se topeste inima de emotie? Ei bine, asa m-am simtit eu vizionand primul film la cinema. Pe al doilea l-am vazut acasa, intinsa pe covorul din sufragerie si de multe ori am avut lacrimi in ochi, asa ca am profitat putin de intuneric ca sa imi mai ascund emotiile:-) Nu va povestesc mai multe, ar fi