Dupa intoarcerea din concediu am primit multe intrebari legate de diferite aspecte ale concediului nostru. Am raspuns la toate mesajele pe scurt, promitand ca voi detalia mai multe pe blog. Asa ca astazi incep o mica serie de articole despre concediul cu un copil mic, cu o prima tema care m-a framantat si pe mine mai ales anul trecut, inainte de prima vacanta in trei in strainatate: zborul cu avionul impreuna cu cei mic.

Pregatiri

Atunci cand rezervati biletele de avion trebuie sa mentionati datele copilului si in functie de varsta lui acesta va avea sau nu un loc separate. Pana la 2 ani copiii calatoresc in bratele parintelui si platesc doar o mica taxa, nu pretul intreg al biletului. Peste 2 ani copilul are locul lui si plateste biletul ca un adult. Ideal ar fi sa gasiti un zbor la o ora care sa se suprapuna cu programul de somn al copilului, dar asta este mai dificil de facut si oricum nu prea ai nici o garantie ca un copil va dormi la o anumita ora, mai ales intr-un mediu nou si plin de lucruri interesante.

Pentru copil va trebui sa fiti pregatiti cu pasaport, indiferent de destinatie. Despre obtinerea pasaportului am scris pe larg aici. Atunci cand copilul calatoreste doar cu unul dintre parinti este necesara o procura de la celalalt parinte prin care acesta sa isi dea acordul pentru trecerea granitei.

Este util sa aveti la voi o copie dupa certificatul de nastere al copilului, se poate ca autoritatile de la vama sa va ceara acest document.

Tot la capitolul pregatiri as adauga bagajul de mana, care trebuie pregatit atent pentru a include toate lucrurile necesare pentru drum. In mod normal la controlul de securitate nu aveti voie sa treceti cu apa, dar in cazul copiilor se face o exceptie, deci puteti include si lichide in cantitati mici in bagajul de mana.

Iata lista noastra de lucruri din bagajul de mana:
  • servetele umede (atat pentru schimbarea scutecelor, cat si pentru stersul mainilor sau jucariilor)
  • jucarii (cateva jucarii, preferabil noi sau foarte indragite de copil, usor de carat si negalagioase, pentru a nu deranja lumea din avion)
  • carticele (in functie de varsta copilului sunt tot felul de variante care sa il tina ocupat)
  • gustari (ceva neperisabil si usor de mancat)
  • paturica (in avion aerul conditionat este uneori puternic si o paturica subtire poate fi de folos)
  • gel de maini (pentru dezinfectare, mai ales inainte de masa)
  • haine de schimb
  • suzeta (utila la decolare, aterizare si la somn)
  • scutece + aleze
  • sticla cu apa.

Atunci cand pregatiti lucrurile din bagajul de mana este bine sa luati in considerare si eventualele intarzieri care pot aparea, ca sa nu fiti luati prin surprindere.

In afara de bagajul de mana noi am avut cu noi un sistem de purtare (manduca anul trecut si Bumbo toddler anul acesta) si caruciorul. Puteti lua cu voi un carucior usor, pliabil, pe care aveti voie sa il luati pana la usa avionului, ceea ce poate fi util in perioadele de asteptare de pe aeroport.

Un truc pe care noi il folosim la pregatirea bagajelor de cala este ca impartim toate lucrurile (ale mele, ale lui Tati si ale lui Bogdan) in mod egal in ambele bagaje, astfel incat daca se pierde unul dintre ele sa avem totusi fiecare lucruri pregatite.

Pe aeroport

Pentru ca pe aeroport sunt destul de multe proceduri de indeplinit este bine sa ajungeti din timp, ca sa le puteti face pe toate pe indelete. Totusi sosirea din timp are dezavantajul ca veti avea un timp destul de lung de asteptat pe aeroport, deci este bine sa gasiti un echilibru ca sa evitati graba, dar in acelasi timp sa nu prelungiti prea mult asteptarea.

Noi mergem pe aeroport cam cu 2 ore inainte de decolare, este un interval care ne permite sa facem totul in ritm normal, fara sa ne stresam.

Prima oprire este cea de la check in, unde puteti sa beneficiati de prioritate daca aveti un bebelus. Este util sa faceti check in online de acasa, mai ales ca sa va puteti rezerva locurile, dar tot va trebui sa lasati bagajele la portile de check in de la aeroport. Suplimentar fata de calatoriile normale va trebui sa cereti eticheta pentru carucior, ca sa il puteti lua cu voi pana la usa avionului.

Urmeaza controlul de securitate, unde familiile cu copii mici au prioritate, de obicei exista un punct de control gandit pentru ele. Aici va trebui sa aratati separat lichidele luate in bagajul de mana, pentru a fi verificate. Partea care mie imi place mai putin este ca trebuie sa scot copilul din sistemul de purtare, este un moment in care el este nemultumit, dar din pacate nu avem cum sa evitam asta.

Dupa controlul de securitate se trece pe la controlul pasapoartelor si apoi va puteti indrepta spre poarta de imbarcare, sa asteptati urcarea in avion.

Noi folosim perioada de asteptare din aeroport ca sa facem jocuri cat mai active pe care stim ca nu le putem face in avion, pentru a consuma cumva energia si a avea un zbor mai linistit. Anul acesta am alergat prin aeroport, ne-am jucat la tonomatele de sucuri, ne-am plimbat printre scaune, ne-am uitat dupa avioane.

La urcarea in avion familiile cu copii au prioritate, dar noi nu am folosit niciodata aceasta facilitate. Mi se pare mai incomod sa stam in avion mai mult, prefer sa ne urcam printre ultimii. Insa de cand se deschide imbarcarea incerc sa il linistesc pe Bogdan, il dragalesc si treptat il conving sa vina in sistemul de purtare, ca sa ne fie mai usor atunci cand ne urcam in avion. Daca este obosit dupa distractia de pe aeroport accepta usor sa vina in bratele mele.

In avion

Ne luam mereu locuri la margine, langa culoar, ca sa ma pot ridica oricand. Este atractiv si locul de la geam, dar mi se pare potrivit mai mult pentru copiii mai mari, care se pot bucura de uitatul pe fereastra. Cu un copil mic este preferabil sa ai libertate de miscare daca el vrea sa se plimba. Atat anul trecut, cat si anul acesta nu m-am ridicat deloc de pe scaun cu Bogdan pe parcursul calatoriei cu avionul, dar faptul ca am stat la margine m-a ajutat si sa imi mai intind picioarele pe culoar, deci a fost o alegere buna.

La decolare si aterizare copiii resimt de obicei un discomfort generat de presiunea din urechi, asa ca este bine fie sa fie alaptati, fie sa foloseasca suzeta sau sa rontaie ceva care sa micsoreze presiunea resimtita. Pe parcursul zborului am folosit cateva dintre jucarii, trucul este sa fie oferite pe rand ca sa evitam plictiseala un timp cat mai lung. Anul acesta noi am avut cu noi cateva carticele, o masinuta si telefonul mobil. Mobilul il folosim ca sa ii aratam filmulete cu el, ii place mult sa se urmareasca si apoi sa butoneze putin telefonul. Anul trecut am luat jucarii bune de ros, cam asta ii placea lui Bogdan sa faca atunci. Cateva idei bune de jucarii pentru drumul cu avionul gasiti pe blogul Adrianei, aici.

In functie de cat de permisiv este personalul din avion veti putea sa tineti copilul in sistemul de purtare sau va trebui sa il scoateti si sa ii puneti centura mica, prinsa de centura voastra. Varianta sistemului de purtare este mult mai confortabila, este preferabil sa incercati intai asa, poate aveti noroc sa vi se permita sa calatoriti asa.

Un alt mod bun de alungat plictiseala sunt gustarile, de multe ori o cutie cu biscuit deliciosi poate fi o atractie perfecta. De asemenea eu incerc sa vorbesc cu el pe parcursul zborului, mai ales la inceput, sa ii explic ca suntem intr-un avion si sa incerc sa il fac sa se simta cat mai comod in noul loc.

La aterizare incercam sa iesim printre primii, tocmai ca sa nu mai prelungim timpul petrecut in avion.

La destinatie

Odata ajunsi pe aeroportul de destinatie urmeaza controlul de pasapoarte si ridicarea bagajelor. Asteptarea poate fi destul de plictisitoare, dar aeroportul este un spatiu mare pe care il puteti cerceta impreuna cu copilul pana apar bagajele pe banda.
Pentru copiii mai maricei un joc bun este acela de a astepta bagajele si de a vedea cine gaseste primul bagajul fiecaruia, am vazut cateva familii facand asa si mi s-a parut o metoda buna de a tine copilul ocupat in timpul acesta.

Cum au fost zborurile noastre cand Bogdan a fost bebelus

Ce pot spune de la inceput este ca zborurile au fost diferite in functie de varsta copilului. Calatoriile cu avionul de la 20 luni au fost clar mai solicitante decat cele de la 9 luni.

Cand avea 9 luni, Bogdan a stat in manduca, pe aeroport am incercat sa il obosim ca sa poata dormi pe drum. Ne-am jucat cu el, i-am aratat tot felul de lucruri de pe aeroport, l-am tinut ocupat cu chestii interesante.

In avion am primit doua jucarii de la stewardesa, care desi erau simple au fost de un real interes pentru el, ceea ce ne-a ajutat mult. Bogdan a fost putin agitat la decolare, dar de indata ce am inceput sa il alaptez s-a linistit in bratele mele. A mai stat un timp treaz si ne-am uitat pe revistele din avion, apoi a cerut iarasi sa fie alaptat si a a adormit. A dormit pana aproape la destinatie, asa ca a fost un zbor linistit si timp a trecut repede. Calatoria a durat 1 ora si jumatate si a fost totul mai bine decat ne asteptam.

La intoarcere a fost ceva mai agitat, era deja prea obosit si nu prea ii convenea ca trebuia sa stam pe scaun. A plans putin, dar pana la urma am reusit sa ii distrag atentia catre o jucarie si ne-am jucat cu diferite lucruri (nu jucarii, ci tot felul de alte chestii care i se pareau lui interesante. Dupa 40 de minute a adormit in bratele mele si am ajuns acasa cu bine. Un mare noroc a fost alaptatul, m-a ajutat sa il calmez usor si sa il adorm.

Cand am calatorit cu el ceva mai maricel (la 20 de luni), lucrurile au fost ceva mai complicate. Initial ne-am bucurat ca vom zbura noaptea, mi s-a parut ideal asa. In realitate insa a fost mult mai obositor, mai ales pentru noi, cei mari.

Inainte de primul zbor am stat pe aeroport o ora si jumatate, timp in care ne-am jucat, am alergat si am incercat sa ii consum cat mai mult energia. Norocul meu a fost ca doar cu cateva minute inainte de imbarcare sa ceara in brate, asa ca l-am pus in Bumbo si urcarea in avion a fost mult mai usoara. In avion m-au lasat sa il tin in Bumbo, asa ca a fost usor sa gestionez situatia. Dupa urcarea in avion I-am povestit tot felul de lucruri, i-am aratat avionul, am rasfoit revistele de la bord. La decolare am folosit suzeta ca sa nu aiba nici un disconfort, iar dupa ce luminile din avion au scazut in intensitate am reusit sa il adorm. S-a mai trezit de cateva ori, dar doar ca sa il alaptez, asa cum face si acasa noaptea. Pentru mine a fost insa foarte incomod, imi amortise corpul, nu aveam loc sa imi intend picioarele si abia am reusit sa dorm putin. Zborul a durat trei ore, deci a fost destul de neplacut pentru mine. Bogdan s-a mai trezit cand a inceput aterizarea, era curios ce se intampla. A devenit mai nelinistit dupa ce avionul a aterizat, cand inca nu avea voie sa ne ridicam de pe scaune, dar i-a trecut usor. Mai complicat a fost pe aeroport, unde a vrut pe jos si a alergat peste tot cat timp noi asteptam sa vina bagajele.

La drumul spre casa a fost mai obositor. Aveam zbor la 23:55, speram sa adoarma in masina si la aeroport sa fim linistiti, dar nu a fost deloc asa. Era obosit, dar voia sa alerge peste tot, iar la check in unde a trebuit sa il iau in brate ca sa putem sta la coada a facut un scandal mare, nu mai voia nici pe jos, nici in Bumbo, doar tipa de nemultumire. Chiar si asa, nu am fost lasati sa mergem in fata si a trebui sa asteptam sa ne vina randul, spre nemultumirea noastra. Abia ce il convinsesem sa stea in Bumbo si aproape adormise cand am ajuns la controlul de securitate si a trebuit sa il dam jos. Evident ca apoi nu am mai vrut in brate, asa ca pe aeroport s-a plimbat cu Tati peste tot. La imbarcare l-am convins sa vina in bratele mele, in Bumbo, era obosit si parea ca lucrurile se vor linisti.

In avion insa personalul de bord a insistat sa il scot din Bumbo si sa il leg cu centura, cu spatele la mine. El a fost nemultumit de schimbare, mai ales ca nu puteam sa il alaptez asa, iar cum personalul nu a parut sa inteleaga situatia, Bogdan a avut o adevarata criza de tipete si plans, pe buna dreptate. Eu eram obosita si enervata de interactiunea cu personalul din avion, asa ca acele cateva minute de plansete m-au consumat enorm. L-am lasat sa se descarce, l-am mangaiat, i-am vorbit bland. Dupa ce am decolat l-am intors spre mine si s-a linistit. Faptul ca nu l-am putut tine in Bumbo a fost un mare inconvenient, pozitia de somn a fost mai incomoda si s-a trezit des plangand. Il linisteam usor, dar intreg zborul a fost obositor atat pentru el, cat si pentru mine. La aterizare a trebuit sa il pun iarasi in pozitia cu spatele la mine, dar de data asta am avut timp sa il pregatesc, sa ii explic si a inteles ca trebuie sa stea asa un timp.

Am fost tare fericita dupa ce am aterizat si am putut cobori din avion, ma simteam obosita si lipsita de energie, dar macar ajunsesem cu bine acasa.

Concluzia mea este ca zborurile de noapte nu sunt o varianta pentru noi, probabil ca mai inspirat ar fi fost un zbor la ora somnului de dupa-amiaza, pentru ca se pare ca aceste calatorii nocturne au fost epuizante pentru toata lumea. Ca sfat general as spune ca parintii nu ar trebui sa fie stresati prea tare de zborul cu avionul, chiar daca uneori presupun si momente de nemultumire si plansete.

Este normal ca un copil sa planga uneori, important este ca noi sa fim calmi, sa incercam sa ii explicam de ce trebuie sa faca lucrurile care il nemultumesc si sa facem tot posibilul ca disconfortul lui, dar si al celor din jur, sa fie minim.

Daca este atent planificata calatoria cu avionul impreuna cu un copil mic poate fi placuta si chiar daca uneori apar inconveniente ganditi-va ca zborul este doar o mica particica din vacanta voastra si ca la capatul calatoriei aeriene va veti putrea bucura de concediul mult asteptat.

3 thoughts on “In avion cu un copil mic – tips & tricks

  • 29/07/2015 at 10:37 am
    Permalink

    primul zbor pe care l-am facut cu fetele mele a fost în 1998 pe ruta Sibiu – Constanta 🙂 Ele earu deja scolarite asa ca nu am avut bataie de cap – a fost doar emotia primului lor zbor. Tin minte ca transferul de la usa aeroportului la scara avionului a fost facut cu un autobuz si una din fete a spus total dezamagita: "Mami, ai spus ca vom zbura!" :)) dezamagirea din voce a provocat ropote de ras în randul celorlati calatori 🙂
    S-a intamplat deseori sa avem ca vecini de loc în avion, parinti cu bebelusi 🙂 Tare dragalasi sunt si niciodata nu m-au deranjat – ba mai mult, m-am oferit sa tin bebelusul in brate spre a se odihni putin bratele mamei 🙂
    Va pup si va doresc o saptamana superba, in continuare! ☺

    Reply
    • 31/07/2015 at 8:40 am
      Permalink

      Ce draguta intamplarea voastra de la primul zbor, sunt tare dragalasi copiii cu replicile lor inocente. 🙂
      Te imbratisez, draga Carmen, sa ai un weekend frumos!

      Reply
  • Pingback: In road trip cu un copil mic – dificil sau distractiv? – Raluca Loteanu

Adauga un comentariu

%d bloggers like this: