Cred ca intrebarea pe care o primesc cel mai des in legatura cu calatoriile noastre este cum ne descurcam intr-un road trip alaturi de un copil mic sau mai bine spus cum reusim sa “supravietuim” vacantelor petrecute pe drumuri intre tot felul de locatii pe care ne dorim sa le vizitam.

Raspunsul este simplu: nu doar ca supravietuim, dar ne si place. 🙂 De asta si repetam experienta de fiecare data cand se iveste ocazia si de fiecare data este altfel, cu alte provocari, dificultati si bucurii.

Road trip-urile cu un copil mic sunt si dificile, si distractive, important este sa stim sa ne oferim mai multe momente distractive decat dificile, ca sa ne intoarcem acasa bucurosi si dornici de o noua escapada.

Pana acum am facut 3 road trip-uri lungi cu Bogdan, practic cate unul in fiecare an. Am fi facut si mai multe, dar joburile nu sunt atat de darnice cu zilele de concediu. 🙂

In primul an, cand Bogdan avea 9 luni, am mers intr-un road trip putin atipic prin Alpii austrieci – a fost atipic pentru ca in Alpi nu am avut mai multe cazari, ci una singura din care plecam in fiecare zi intr-o noua destinatie, iar seara ne intorceam la pensiune.

In al doilea an, cand Bogdan avea cam 1 an si 9 luni, am mers intr-un road trip pe Costa Brava, in Spania. De data aceasta am mers la mai multe cazari de-a lungul coastei, asa ca a fost putin mai aventuros.

Anul acesta, cand Bogdan avea 2 ani si 8 luni (adica in iunie) am mers intr-un road trip prin Transilvania, in care am vizitat multe dintre obiectivele minunate de pe meleagurile transilvanene si am descoperit si multe cazari frumoase pe drumul nostru.

Privind la aceste trei experiente imi dau seama ca la fiecare varsta este diferit, ca nici o vacanta nu a semanat cu cealalta si ca in timp am invatat si noi mai multe despre ceea ce inseamna calatoriile alaturi de un copil mic, iar asta ne-a ajutat sa gestionam mai bine provocarile unei astfel de vacante.

Va impartasesc si voua cateva din concluziile noastre si sper sa va inspir sa incercati macar un road trip alaturi de cei mici (daca nu ati facut-o deja).

Road trip cu un copil de 9 luni

Marele avantaj atunci cand calatoriti cu un bebelus este ca el doarme destul de mult (teoretic cel putin 🙂 ), nu trebuie sa va faceti mari probleme in legatura cu mancarea (Bogdan la 9 luni era mai mult alaptat si in rest manca doar cateva preparate simple pe care le gaseam la restaurant) si nici nu va trebui sa alergati dupa copil peste tot (ceea ce este un avantaj pe care nu il veti mai avea atunci cand copilul incepe sa mearga).

In primul nostru road trip Bogdan dormea destul de mult in masina, asa ca drumurile erau destul de usoare. In rest la plimbari statea in manduca la mine sau la Adrian in brate, iar cand i se facea foame il alaptam usor oriunde ne aflam.

Dezavantajul a fost bagajul mare luat cu noi, pentru ca eram parinti incepatori si ni se parea ca ne vor trebui o multime de lucruri care ulterior s-au dovedit inutile.

In ansamblu atunci cand bebelusul este alaptat si obisnuit sa stea intr-un sistem de purtare road trip-urile pot fi chiar mai linistite decat va imaginati.

Important mi se pare sa gasiti cazari in care bebelusul sa fie in siguranta ca sa se poata plimba in voie de-a busilea peste tot si sa adaptati drumurile la programul lui de somn ca sa fie odihnitor pentru toata lumea.

Ce nu ar trebui sa lipseasca din bagaj:

– sistemul de purtare

– cover de ploaie / frig pentru sistemul de purtare (foarte utile daca calatoriile sunt in anotimpuri mai racoroase sau daca mergeti in zone de munte mai inalte)

– jucariile de ros (la mare cautare in perioada de aparitie a dintisorilor)

– rontaieli sanatoase (noi aveam de obicei biscuiti fara zahar), cateva jucarii noi (ideale pentru ca bebelusul sa fie ocupat in timpul meselor de la restaurant)

Road trip cu un copil de 1 an si 9 luni

Daca in primul road trip lucrurile au fost mai simple decat ne asteptam, in al doilea s-au dovedit mai complicate decat credeam.

Bogdan era in plina etapa de descoperire a lumii pe cont propriu, asa ca era de neoprit. 🙂 Imi amintesc ca dupa ce ne lua cam un sfert de ora sa ne luam toate lucrurile si sa coboram pe plaja din fata hotelului, abia apucam sa imi intind cearceaful si deja Bogdan ma anunta ca pleaca, urca scarile pana pe faleza si parea hotarat sa se plimbe fara noi peste tot.

In concluzie nici un plan din camera de hotel nu se concretiza intocmai atunci cand ajungeam la destinatie. Ajunsese sa fie distractiv sa vedem ce ne mai rezerva o noua zi, dar in acelasi timp era destul de obositor sa fim mereu pe urmele micului nostru explorator dornic de plimbari.

Noroc ca la restaurant si in masina avea ceva mai multa rabdare, desi au fost si cateva opriri in care am stat cate jumatate de ora intr-o parcare pentru ca el sa incerce pe indelete toate butoanele de pe bord.

Marele avantaj comparativ cu road trip-ul anterior a fost ca Bogdan intelegea bine tot ce se petrece si descopeream mereu entuziasmul si curiozitatea lui de a vedea locuri noi.

Bagajul a fost si de aceasta data destul de voluminos, dar asta pentru ca am mers la mare si aveam o multime de lucruri pentru plaja, multe dintre ele nefolosite pana la urma.

Ce nu ar trebui sa lipseasca din bagaj:

– sistemul de purtare (chiar si micul explorator cerea des in brate)

– carticele noi (la mare cautare in acea perioada, il tineau ocupat mai ales la restaurant)

– jocuri pentru drum

– gustari sanatoase (timpul mult petrecut pe afara se simtea in pofta lui mare de mancare, asa ca incercam sa am mereu la indemana ceva de rontait, mai ales ca nu stiam mereu cand vom gasi un restaurant)

Road trip cu un copil de 2 ani si 8 luni

Anul acesta am avut parte de un road trip mai linistit. Bogdan este tot dornic de explorare, dar intelege altfel ce ii spun, este mai dornic de colaborare si stie ca nu este bine sa plece de langa noi, pentru ca se poate pierde.

Mi s-a parut mai usor ca anul trecut, nu a mai fost necesar sa alerg peste tot dupa el, ci am mers impreuna pe indelete prin o multime de locuri si am putut descoperi locatiile intr-un ritm linistit. Intre timp Bogdan a devenit un vorbaret, asa ca marea provocare a fost sa pot raspunde la valul imens de intrebari care rasunau de dimineata pana seara.

La restaurant a fost mai usor, pentru ca fie il tineam ocupat cu jocuri sau carti, fie se juca singur pe langa noi. In mod neasteptat o provocare mai mare au fost mesele, pentru ca mergeam la restaurant cand spunea ca ii este foame, dar acolo de obicei nu prea manca, iar peste cateva ore ii era din nou foame.

Gustarile nu prea ne ajutau de data asta, pentru ca stia ca mesele la restaurant sunt mai gustoase si ne cerea sa mergem acolo.

Drumurile au fost programate sa se potriveasca pe cat posibil cu programul lui de somn, dar chiar si cand nu a dormit ne-am ocupat timpul cu tot felul de activitati si nu am intampinat probleme.

Ce nu ar trebui sa lipseasca din bagaj:

– jucariile preferate ale copilului

– carti de povesti si activitati

– CD cu cantece de pus in masina

– sistemul de purtare (da, chiar si anul acesta l-am folosit din plin)


Daca ar fi sa spun ce am invatat din aceste experiente si mi se pare util sa va impartasesc si voua este ca road trip-urile cu un copil mic pot fi vacante minunate atata timp cat va asigurati ca adaugati in “bagaj” trei ingrediente principale:

asteptari realiste (nu va asteptati la ore de relaxare pe plaja sau vizite indelungi prin magazine, vacantele cu copilul trebuie sa tina cont si de dorintele lui si de nivelul lui de toleranta la diferite activitati)

rabdare, multa rabdare (se poate ca atunci cand va doriti mai putin copilul sa aiba un moment dificil si sa va treziti in mijlocul unui tantrum; este normal, se intampla si acasa, dar uneori in concediu ne este mai greu sa le acceptam, mai ales daca se intampla chiar in timpul vizitarii unor obiective pe care ne doream de mult sa le vedem; rabdarea este insa solutia salvatoare de fiecare data, cu cat noi ne pastram calmul mai bine, cu atat copilul se va linisti si el mai repede si lucrurile vor reintra in normal)

o doza mare de chef de joaca si dragalit (din punctul meu de vedere un road trip cu copilul presupune multa colaborare cu el pentru ca impreuna sa putem face toate lucrurile pe care ni le dorim, iar colaborarea se poate obtine doar prin multa conectare cu copilul; eu incerc sa nu uit niciodata asta in vacanta si sa alternez lucrurile din programul nostru cu multe momente de joaca si dragalit care sa ne umple pe amandoi de multa energie si voie buna).

Cateva link-uri cu detalii despre vacantele noastre

La final am adunat o lista mai multe articole in care am povestit despre vacantele noastre, sper sa va inspire la cat mai multe calatorii. 🙂

Cateva imagini din road trip-urile din Spania (Costa Brava) si Transilvania

Cateva liste de bagaje pentru calatoriile cu copilul

Cum imprietenim copilul cu statul in scaunul de masina (un aspect esential pentru orice road trip)

In avion cu un copil mic – tips & tricks (pentru vacantele in care combinati mersul cu avionul cu plimbarile cu masina)

7 thoughts on “In road trip cu un copil mic – dificil sau distractiv?

  • 05/08/2016 at 12:24 pm
    Permalink

    2 ani si 8 luni, tatal poarta aceleasi haine ca in road trip ul de la 1 an si 9 luni …

    Reply
    • 05/08/2016 at 12:53 pm
      Permalink

      Daaa, acum am observat! 🙂 Neaparat trebuie reinnoita garderoba!

      Reply
  • 07/08/2016 at 12:23 pm
    Permalink

    Si noi vrem sa plecam in aceasta toamna in transilvania. In masina este ok, in principiu doarme (are 7 luni) dar de cand am fost la mare este foarte agitata noaptea si se culca tarziu. Asta se intampla doar daca doarme in locuri noi…sper sa putem trece peste problema asta, la anul dorim sa facem calatorii si in afara, similare cu ale voastre

    Reply
    • 08/08/2016 at 10:43 pm
      Permalink

      Va doresc multe calatorii frumoase impreuna cu bebe, ma bucur ca ati inceput sa o obisnuiti de mica sa calatoreasca! 🙂 Transilvania este minunata, mi se pare ideala pentru un road trip in familie! Drum bun si o vacanta plina de momente frumoase!

      Reply
      • 09/08/2016 at 12:31 am
        Permalink

        Multumim! Daca totul merge bine ne gandim si la posibilitatea unui city break in toamna. Inca nu stim cum va reactiona in avion … o sa ne mai documentam in septembrie daca nu ne razgandim.

        Reply
  • 07/09/2016 at 5:28 pm
    Permalink

    noi am luat copila cu noi (nu am avut solutie si nici nu stiu daca as fi vrut) dar cred ca perioada cea mai dificila a fost pe la 1-3 ani. Cum drumurile nostre sunt scurte si comode (cu avion sau tren) nu am avut mari probleme (pachet de jucarii, ceva nou gen post it-uri roz si un creion etc). Nu avem masina si am mers des cu avionul, pt noi e perfect pt ca dupa decolare putea merge prin avion, se ridica in picioare etc.

    Reply

Adauga un comentariu

%d bloggers like this: