Primesc deseori intrebari despre cum procedam noi in anumite privinte, asa ca am decis ca unele dintre subiecte sa le abordez aici pe blog. Asa a apaut idea unei serii de articole in care voi prezenta abordarile noastre in diferite situatii. Majoritatea lucrurilor pe care le aplic cu Bogdan le-am invatat la randul meu din experientele altor mame sau din cartile de parenting pe care le-am citit, asa ca poate experienta noastra va fi si ea de folos altor parinti. Nu pretind ca abordarea noastra este cea mai buna, este doar varianta care ni se potriveste noua cel mai bine si poate vor fi si alti parinti care se vor regasi in felul in care abordam noi aceasta problema.

Sunt multe abordari in alimentatia copiilor, iar subiectul starneste deseori polemici intre mame, in care fiecare crede ca varianta lui este cea mai buna. Stiu mame care judeca aspru un parinte pe care il vad cumparand o punga de pufuleti pentru copil, la fel cum stiu mame care cred ca este bine sa ii ofere copilului “de toate” inca de la inceputul diversificarii, chiar daca asta include si cartofi prajiti sau alte prajeli.

Unii considera ca o dieta strict controlata este singura varianta sanatoasa, altii cred ca este o greseala sa ferim copilul de anumite alimente. Intentia mea in acest articol nu este sa iau partea nici unei abordari, ci doar de a va povesti perspectiva noastra. Voi spune de la inceput ca alimentatia din primii ani de viata ai copilului este foarte importanta, pentru ca este cea care formeaza obiceiurile alimentare de mai tarziu. Pe de alta parte, ca in multe alte aspecte ale parentingului, cred ca echilibrul este la fel de important.

Suntem datori sa facem alegerile potrivite pentru copiii nostri, dar in acelasi timp asta nu ar trebui sa se transforme intr-o povara pentru noi sau intr-un prilej de restrictii inutile pentru copil. Cred cu tarie ca in loc sa il ferim pe copil de “tentatii” este mai bine sa il invatam sa le infrunte si sa inteleaga de ce anumite alimente nu sunt bune pentru sanatatea noastra.

Pana la varsta de 2 ani am incercat sa evitam complet zaharul, dulciurile procesate, prajelile si alte alimente nesanatoase, asa ca nu i-am oferit niciodata lui Bogdan asa ceva si am evitat sa mancam si noi astfel de lucruri in fata lui. Chiar si asa, au fost situatii rare cand Bogdan a ajuns sa manance tort cu zahar, de exemplu la aniversarile de la cresa sau cand aveam vreo sarbatoare in familie si ne vedea pe toti mancand dulciuri. De obicei doar gusta si probabil i se parea neobisnuit de dulce, asa ca nu manca decat cateva lingurite.

Alta data, pe la 2 ani,a vazut pufuleti in parc la alt copil si a vrut si el. Pe moment i-am explicat ca nu sunt ai nostri si nu ii putem manca, dar apoi i-a vazut in magazin si a cerut insistent sa ii luam. Am decis sa ii iau, sa ii gustam impreuna si sa ii explic ca nu sunt o gustare sanatoasa si ca exista multe alternative mai bune.

Atunci mi-am dat seama ca aceasta este abordarea cea mai potrivita pentru noi, iar un copil peste 2 ani este capabil sa inteleaga explicatiile noastre daca avem suficienta rabdare. De atunci i-am explicat mereu lui Bogdan de ce noi nu cumparam anumite alimente pe care alti copii le cumpara si m-am straduit sa fac totul cat mai pe intelesul lui.

I-am spus ca fiecare aliment are anumiti nutrienti si ca unele alimente au mai multi nutrienti (si sunt mai benefice pentru noi), pe cand celelalte au mai putini sau chiar deloc (si ar trebui sa le evitam). I-am explicat ca noi avem energie si sanatate in functie de cat de sanatos mancam si ca este important sa alegem alimentele care ii fac bine corpului nostru.

Discutia cea mai importanta a fost cea despre dulciuri. I-am explicat ca desi au gustul bun, dulciurile cu zahar nu sunt benefice pentru corpul nostru. I-am explicat mai multe despre zahar, despre cum el ne agita daca il consumam in cantitati mari si despre efectul lui asupra noastra. Pe Bogdan cel mai mult l-a impactat faptul ca zaharul ne strica dintii, asa ca de atunci ne spune mereu ca “zaharul ne rupe dintisorii”. Stie ca uneori mancam produse cu zahar, dar incercam sa gasim variante cat de cat sanatoase (de exemplu mancam uneori inghetata, dar nu din supermarket, ci din cea din cofetarii sau gelaterii).

Atunci cand mergem impreuna in supermarket folosesc prilejul ca sa vorbim despre tot ce se afla pe rafturi: ii explic ce produse contin zahar si de ce pe acelea nu le cumparam, ii povestesc despre rontaielile sanatoase si cele mai putin sanatoase (de exemplu de ce este mai bine sa luam un mar decat o punga de pufuleti) si il incurajez sa faca alegeri si sa imi povesteasca la randul lui despre ele.

De multe ori ne oprim in fata rafturilor si el ma intreaba despre produse: ce sunt, daca au zahar, daca le putem cumpara, daca sunt bune pentru corpul nostru. Uneori vede copii cumparand dulciuri si atunci ii explic ca fiecare face alegeri diferite si ca asa cum fiecare copil are jucarii diferite, la fel au si alte produse in cos, in functie de cum aleg impreuna cu parintii lor.

Alteori imi cere sa cumparam un produs care mie nu mi se pare tocmai potrivit. Daca este total nepotrivit (de exemplu sucuri acidulate), ii explic inca o data motivul si incercam sa gasim impreuna o alternativa mai buna. Daca totusi cred ca putem incerca produsul respectiv, il cumparam, iar acasa il gustam impreuna, vorbim despre el si data viitoare nu va mai fi o atractie asa mare pe raft. 🙂

Nu cred in interdictii totale, ci mai cu seama in limite ferme atunci cand este cazul combinate cu negocieri ghidate de parinte atunci cand este posibil. Bogdan a gustat alimente care in mod normal nu fac parte din alimentatia lui (pufuleti, cartofi prajiti, Nutela), dar doar ca exceptie (atunci cand nu am putut evita situatia) si impreuna cu explicatiile care sa il faca sa inteleaga de ce nu mancam asa ceva de obicei. De fiecare data s-a rezumat la gustat si a fost mult mai atras de explicatii ca sa inteleaga de ce nu mancam alimentul respectiv.

Desigur ca alimentatia noastra este importanta, pentru ca explicatiile nu ar avea nici o valoare daca noi am incalca regulile si in farfuriile noastre ar regasi mereu cartofi prajiti cu sos de maioneza. Asa ca incercam sa nu mancam niciodata lucruri nesanatoase de fata cu el.

Noi calatorim destul de des si astfel am invatat ca de multe ori alimentatia lui Bogdan nu tine doar de noi, ci si de ceea ce gasim in destinatiile noastre. In Spania de exemplu la mai toate atractiile pentru copii mancarea era departe de a fi sanatoasa pentru cei mici, dar am ales varianta de meniu cel mai putin “daunatoare” si ne-am adaptat situatiei. Nu cred ca este o tragedie daca copilul are parte uneori de mese mai putin “ideale” atunci ca situatia o impune, nu cred ca trebuie sa transformam dieta lui intr-o sursa de stres si de interditii inutile. Ceea ce conteaza cu adevarat din punctul meu de vedere este ceea ce invata copilul despre mancare. Noi punem temelia obiceiurilor lui alimentare, iar acest lucru nu cred ca trebuie facut prin impuneri si restrictii exagerate, ci prin explicatii care sa ii permita copilului sa inteleaga importanta alimentelor pe care alegem sa le punem in farfurie.

Acum, la 2 ani si 11 luni, Bogdan mananca ocazional dulciuri (la aniversari, la restaurante care au deserturi care ne tenteaza pe noi, cei mari, la gelaterie), a avut ocazia sa incerce si cateva alimente mai putin sanatoase (in aproape toate cazurile dupa ce a incercat si am vorbit, nu a mai dorit produsul respectiv) si stie toate regulile dupa care ne ghidam noi atunci cand alegem ce mancam. Uneori oamenii din jur se amuza cand il vad la supermarket aratand dulciuri si explicand cu voce tare de ce nu le mancam, dar eu sunt mandra de el si cred ca abordarea asta a fost cea mai potrivita pentru noi.

Daca ar fi sa rezum regulile care ne-au ghidat pe noi in alimentatia lui Bogdan acestea ar suna cam asa:

– pana la 2 ani am evitat aproape complet alimentele nesanatoase (este o etapa in care copilul isi formeaza gusturile si cred ca noi trebuie sa controlam alimentele din dieta lui, pentru ca el are inca o capacitate redusa de a intelege diferenta intre un aliment sanatos si unul nesanatos)

– dupa 2 ani am discutat deschis despre toate alimentele si despre importanta unor alegeri sanatoase

– mersul la cumparaturi este mereu prilej de discutii despre mancare, asa ca ii acord timp si atentie de fiecare data (cand nu am timp sau dispozitie comandam online, dar in supermarket mereu ne facem timp pentru a cumpara pe indelete)

-avem o lista de “produse interzise”, impreuna cu explicatiile aferente, produse pe care nu le cumparam niciodata, nici macar sa le incercam, cum ar fi: sucurile acidulate, crenvurstii, dulciurile ultra procesate

– sunt deschisa ideii ca el sa incerce cat mai multe alimente, dar mereu ii explic despre beneficiile lor si incerc sa il determin sa inteleaga singur de ce nu ar fi bine sa consumam acel aliment in mod constant

– rareori impun restrictii in situatii in care i-as crea frustrari fata de alti copii; de exemplu la petreceri il las sa manance tot felul de produse pe care noi nu le mancam in mod normal pentru ca nu cred ca este locul potrivit pentru lectii alimentare

– in parcuri si alte locuri cu multi copii de obicei avem regula de a nu manca niciodata de la altii, indiferent daca este ceva sanatos sau nu; mi s-a parut metoda cea mai buna de a nu ajuge in situatii in care sa ii explic de fata cu alt copil de ce nu cred eu ca este sanatoasa mancarea lui (nu mi s-ar parea deloc ok sa fac asta)

– nu impun niciodata alimente sanatoase, oricat de mult mi-ar placea mie, daca Bogdan nu vrea sa le manance, ci ma rezum la a enumera beneficiile lor si la a-i spune sa ma anunte cand vrea si el sa incerce (a avut o perioada in care nu mancat deloc fructe, acum refuza destul de des legumele)

– pentru fiecare mancare nesanatoasa pe care o vede incerc sa il incurajez sa gasim impreuna alternative mai sanatoase (si uneori sunt uimita de creativitatea lui).

Cam asta sunt principiile noastre, care pana acum ne-au ghidat spre o alimentatie pe care eu o consider echilibrata. Cu siguranta se poate ca un copil sa nu manance dulciuri mega procesate din comert, trebuie doar sa avem rabdarea de a-l invata sa aleaga chiar el alternative mai sanatoase. Copiii au gusturile inca nealterate de “invazia de zahar” la care suntem noi supusi ca adulti, asa ca este mai usor decat credem sa ii ferim de multe dintre tentatiile nesanatoase.

Nu consider ca noi suntem un exemplu in materie de alimentatie sanatoasa, stiu multe alte familii care se descurca mult mai bine ca noi. Dar cred ca experienta noastra poate fi o dovada ca poti creste copilul in asa fel incat sa invete chiar el treptat sa faca alegeri benefice pentru sanatatea lui. Copiii mici au o capacitate incredibila de intelegere, trebuie doar sa le dam sansa de a invata sa faca alegeri, sa avem rabdarea de a le explica pe indelete totul si sa le oferim increderea noastra lasandu-le cat mai multa autonomie si putere de decizie. Asa am ales noi sa abordam si in privinta alimentatiei lui Bogdan si cred ca aceasta a fost cea mai buna alegere pentru noi.

In cazul vostru cum stau lucrurile? Cat de stricti sau de relaxati sunteti in ceea ce priveste alegerile din alimentatia celor mici?

Tagged on:

Adauga un comentariu

%d bloggers like this: