Vineri seara am participat cu drag la una dintre Serile Totul despre mame, un eveniment organizat pentru parinti, cu tema “Nevoile parintelui, nevoile copilului. Cum facem sa le implinim?” si desfasurat la Libraria Humanitas de la Cismigiu.
Tema era una de mare interes pentru mine, pentru ca mereu am considerat ca doar un parinte fericit si multumit poate creste un copil echilibrat, deci nevoile noastre, ale parintilor, sunt importante si este o greseala sa le ignoram. Invitata evenimentului a fost psihologul Diana Stanculeanu, care lucreaza la Salvati Copiii si care a carui discurs mi s-a parut foarte bine argumentat si plin de informatii utile.

Voi incerca sa includ aici cateva dintre lucrurile invatate, acolo s-au spus mult mai multe si cred ca oricarui parinte i-ar prinde bine un dialog cu un astfel de psiholog, pentru a imbunatati relatia cu sine si implicit pe cea cu copilul si cu partenerul de viata.
Ni s-a vorbit putin despre problemele generale cu care se confrunta parintii: deprivare de somn (cred ca aici toate mamele vor fi de acord), obiceiuri alimentare nesanatoase (mancam pe fuga si de multe ori alimente nepotrivite), lipsa sportului, riscul crescut de a face depresii, epuizarea, deteriorarea vietii sociale si de cuplu.

Depresia postpartum se pare ca se poate manifesta oricand in primii doi ani de dupa nastere, deci este bine sa fim atente la simptomele ei si atunci cand copilul este mai maricel. Toate aceste probleme mentionate pe parcursul intalnirii sunt prezente (mai mult sau mai putin) in viata tuturor parintilor, important este sa ne dam seama la timp ca ele ne distrug calitatea vietii si sa acordam mai multa atentie nevoilor noastre. Un parinte epuizat si cu o stare generala proasta va fi mai putin disponibil pentru copil, chiar daca se afla alaturi de acesta, pentru ca timpul petrecut cu el nu mai este de calitate, iar multe dintre emotiile noastre negative se transmit imediat.

Satisfacerea nevoilor noastre nu este o dovada de egoism. Suntem parinti, dar am ramas aceiasi oameni cu nevoi si dorinte. Felul haotic in care noi ne traim viata atunci cand ne ignorma nevoile are o influenta negativa asupra copilului, care invata de la noi prin imitatie. Daca el va vedea ca noi mancam pe fuga, eventual in timp ce facem si alte treburi, va considera ca acela este un tipar de alimentatie normal. Daca noi ignoram total sportul nu ne putem mira apoi cand copilul nostru devenit adolescent va fi sedentar si va dori doar sa stea in casa. Daca un copil nu va observa la noi diferite pasiuni, activitati de timp liber, tipare de socializare, acest comportament se va regasi in viata lui de adult. Ne dorim asta? Cu siguranta nu, deci trebuie sa facem ceva in acest sens.
Iata o informatie preluata din prezentarea de ieri: “Studiile arata ca in familiile in care parintii au risc de burn out, oboseala cronica si depresie, copiii prezinta dificultati de autoreglare emotionala, comportament dependent fata de parinte, inabilitate de joc autonom, dificultati in relatiile sociale”.
Riscurile cele mai mari care ne duc la ignorarea nevoilor personale sunt tocmai convingerile pe care le avem. In primul rand este gresit sa credem ca faptul ca ne satisfacem nevoile personale este o dovada ca nu ne preocupam suficient de copil, ca suntem egoiste si superficiale. Sentimentul de vinovatie atunci cand facem ceva pentru noi (o sedinta de spa, o iesire cu prietenele) trebuie inlaturat, pentru ca are ca efect chiar distrugerea putinelor momente de evadare care ar trebui sa ne aduca energie si optimism.
Un alt lucru cu efect negativ si pe care recunosc ca eu il fac uneori este sa credem ca doar noi ne putem ocupa bine de copil si ca sotul, bunicii, orice alte persoane nu se vor ocupa la fel de bine. Daca alegem persoana potrivita care sa stea cu copilul cu siguranta aceasta se va descurca, iar o schimbare de stil poate fi chiar benefica unui copil, care sigur se va adapta imediat.
Relatia de cuplu este de asemenea esentiala si tindem sa o neglijam atunci cand apare un copil, cu convingerea ca totul va merge de la sine. Din pacate nu este mereu asa, iar partenerul are nevoile lui, care ar trebui sa ne preocupe si pe noi, daca vrem sa avem o relatie fericita.
In timpul prezentarii de ieri seara ni s-a aratat cum putem identifica problemele (mai ales prin identificarea unor semnale de alarma ca oboseala si iritabilitatea) si cum putem sa facem schimbari care sa ne readuca starea de bine si timp de calitate petrecut alaturi de copii si de partener.
Copilul necesita mereu sprijinul si prezenta noastra, dar uneori in masura mai mica decat ne imaginam noi. De la un moment inainte el va vrea sa exploreze lumea si o implicare prea mare din partea noastra poate avea chiar efecte negative.
Ne-au fost prezentate patru etape psihologice importante din viata copilului pana la 7 ani, cu informatii detaliate despre nevoile lui. In prima etapa (pana la 18 luni) nevoia lui esentiala este cea de atasament, iar parintii trebuie sa ii ofere dragoste si disponibilitate, adica sa raspunda mereu cerintelor lui.
In perioada de la 18 la 36 de luni nevoia principala va fi cea de explorare, iar noi trebuie doar sa fim alaturi de copil, dar sa ii oferim destula independenta ca el sa poata face descoperirile pe cont propriu.
Pe mine m-au interesat cel mai mult aceste doua etape, iar privind pe notitele facute in timpul intalnirii observ ca am scris prea putine despre celelalte doua, dar cu siguranta pana cand Bebe va creste voi avea timp sa ma documentez despre nevoile lui din fiecare moment.
Pe scurt am invatat ca nevoile mele, ca parinte, sunt importante. Daca eu voi fi echilibrata si fericita la fel va fi si copilul meu. Un moment de evadare imi ofera mie timp sa ma odihnesc, sa imi refac fortele si sa revin langa copilul meu mai fericita si mai disponibila pentru nevoile lui.

Mi-a parut tare bine ca am putut sa o ascult pe Diana Stanculeanu, a raspuns multor dintre intrebarile din gandurile mele. A fost o prezentare asa interesanta, ca nici nu am simtit cum a trecut timpul. Bebe a dormit un timp in manduca, iar eu am putut sa ascult atent fiecare explicatie, sa inteleg mai multe despre nevoile noastre si sa imi dau seama cat de important este sa le indeplinim ca sa avem o viata fericita si echilibrata.
Prezentarea evenimentului o gasiti aici, este parte dintr-o serie de evenimente care va avea urmatoarea intalnire la sfarsitul lunii iulie. Sper sa fim in tara atunci ca sa putem participa, am aflat cine va fi invitata si sigur vor fi din nou informatii utile. Pana atunci incercam sa punem in practica ce am invatat, sa ascultam de nevoile noastre ca parinti si de cele ale copilului, pentru a cladi o familie fericita, implinita si unita.

Adauga un comentariu

%d bloggers like this: