Inceputul lunii aprilie a venit cu multe emotii pentru mine, dar si pentru Bogdan, pentru ca el a inceput gradinita aici, in California. El era obisnuit cu colectivitatea, pentru ca a mers la cresa inca de bebelus. Am avut insa mai multe temeri legate de experienta de acum. In primul rand, pentru ca ea a venit dupa mai multe luni petrecute acasa cu mine, cu multa joaca si libertate. In al doilea rand, pentru ca ea venea dupa o experienta mai putin placuta a lui Bogdan intr-o colectivitate. De asemenea, gradinita in America insemna un mediu exclusiv in limba engleza, pe care inca el nu o vorbeste.

Gradinita in America: Cum am ales gradinita

Spre deosebire de cautarile de gradinita din Romania, de data aceasta am avut mult mai clar in minte ceea ce imi doresc. Cumva simt ca am avut asteptari mai realiste de data asta. La inceput am studiat alternativele existente aici. Ele variaza de la daycare in casa cuiva (care practic doar supravegheaza copiii) la gradinite cu un program educational complex. Pentru mine a contat cel mai mult ca gradinita sa imbine libertatea si respectul pentru copii cu activitati interesante. In ciuda parerii pe care o aveam initial despre sistemul prescolar din America, gasirea unei gradinite potrivite nu este deloc o misiune usoara. De multe ori asta poate implica liste lungi de asteptare sau costuri foarte mari.

Am petrecut mult timp cercetand online diferite variante si cerand pareri oricui am avut ocazia. In final am selectat doua gradinite pe care am fost sa le vizitam. Ambele au avut plusuri si minusuri, dar una dintre ele ne-a ramas in gand inca de la inceput. Bogdan a fost si el clar in favoarea acesteia, asa ca alegerea a venit firesc.

Cum au decurs inscrierea si primele contacte cu gradinita

Aici gradinitele organizeaza periodic “open days”, o zi in care parintii sunt invitati sa viziteze gradinita in afara orelor de program, adica seara sau in weekend. In cadrul vizitei parintii (impreuna cu copiii) au ocazia sa intre in toate clasele, sa vorbeasca personal cu o parte din educatori si cu directorul gradinitei, sa puna toate intrebarile pe care le au. Exista si varianta de a vizita o gradinita in afara zilelor portilor deschise, in baza unei programari, dar experienta nu este la fel de relevanta.

Dupa o perioada de gandire in care ne-am decis definitiv asupra gradinitei, a urmat procesul de inscriere. Noi am optat pentru o varianta cu program redus. Bogdan merge acolo doua zile pe saptamana la activitati, adica in prima parte a zilei. Am ales varianta asta atat pentru a face acomodarea mai lina, cat si pentru ca nu se justificau costurile unui program full-time in conditiile in care eu oricum stau acasa. Programul actual mi se pare cel mai potrivit pentru noi in perioada asta! In acest fel putem imbina timpul petrecut la gradinita cu mult timp petrecut impreuna.

Inscrierea a presupus completarea multor formulare si vizita medicala pentru intrarea in colectivitate. Vizita la doctor a fost oarecum ciudata din punctul meu de vedere, sper sa apuc sa povestesc despre asta cu alta ocazie. Dupa ce am terminat cu toate formalitatile, am solicitat gradinitei o intalnire cu educatoarea. Am vrut sa o cunoastem si sa ii pot pune toate intrebarile pe care le aveam despre acomodare. Am fost planificati la o intalnire dupa orele ei de program, asa ca am putut discuta in voie. Intalnirea a durat putin, dar pe mine m-a ajutat sa imi risipesc multe temeri. Vestea cea mai buna de la acea intalnire a fost confirmarea ca nu se folosesc deloc pedepse si time-out-uri. M-a bucurat si faptul ca in grupa erau in acel moment doar 4 copii, ceea ce insemna mai multa atentie acordata fiecaruia.

Cum a decurs acomodarea

Inainte de a incepe gradinita m-am ocupat mult de pregatirea lui Bogdan. El avea emotii provocate de experienta neplacuta pe care o avusese recent, dar si de faptul ca toata lumea va vorbi engleza. El stie destul de multe cuvinte, dar inca nu intelege ce i se spune si nici nu spune deloc propozitii in engleza. Doar adauga cuvinte in engleza prin propozitiile in romana. 🙂 Pe larg despre cum am facut noi pregatirea pentru gradinita am scris aici, pe celalalt blog al meu.

La intalnirea cu educatoarea am rugat-o sa facem o acomodare treptata. Asta insemna sa pot sta cu el la inceput si sa ma sune oricand el plange si nu il poate consola. In prima zi am mers la gradinita impreuna cu el si am asistat la o parte din zi. Am stat langa usa, intr-un loc retras, doar observand ce se intampla. Bogdan a venit de mai multe ori la mine sa ma intrebe diferite lucruri, apoi treptat s-a integrat in activitati. Cand l-am anuntat ca a venit momentul sa plec a inceput sa planga putin. L-am tinut in brate cat timp mi-a vorbit despre temerile lui.

Cand s-a simtit mai bine si mi-a spus ca este pregatit sa plec, eu am iesit din sala si el a plecat linistit la jucarii. Am stat intr-o cafenea de langa gradinita, dar Bogdan nu a plans deloc peste zi, asa ca educatoarea nu m-a sunat si l-am luat la finalul activitatilor, adica dupa trei ore.

In zilele urmatoare am petrecut mai mult timp la intrarea in clasa pentru a vorbi din nou despre orice temeri apareau. Apoi Bogdan se ducea la masa alaturi de ceilalti copii. Intr-o singura dimineata a mai avut un moment dificil, cand au venit doi copii noi care plangeau. A fost speriat de reactia lor, dar de indata ce a inteles ce se intampla s-a linistit. Acum imi spune ca ii place la gradinita si chiar si-a facut prieteni acolo. Stiu ca poate parea ciudat, dar Bogdan are deja mai multi prieteni care vorbesc limbi diferite, asa ca s-a obisnuit cu asta. 🙂 Din punctul meu de vedere, acomodarea a mers chiar mai bine decat ma asteptam! Ma bucur mult ca am avut norocul de a gasi o gradinita potrivita.

Planuri de viitor

Bogdan va merge la gradinita doar pana la inceputul lunii iunie, cand se termina anul scolar. Apoi nu stiu cum vom proceda, pentru ca nu stim exact ce planuri vom avea in continuare. Mie imi place locul si mai ales ma bucur ca ii place lui Bogdan. Gradinita aceasta are si dezavantaje. In afara de costurile mai mari, pe mine ma preocupa vacantele lungi de pe parcursul anului. Ele ar fi incompatibile cu un job full-time pentru mine.

Deocamdata planurile noastre de viitor sunt neclare, asa ca din fericire nu ne grabim sa luam o decizie. Momentan ma bucur de etapa asta si sunt sigura ca ii este de folos si lui Bogdan. Adaptarea la un loc atat de nou i-a adus mai multa incredere in el. Sper sa fie un pas important pentru provocarile care vor urma in colectivitatile din care va face parte.

Mai pe larg despre acomodarea blanda si gradinita in America

Aceasta experienta m-a motivat sa povestesc mai multe despre tot ceea ce am citit si invatat despre acomodarea blanda la gradinita! Pregatesc in curand un articol despre asta care sper sa le fie de folos si altor parinti. Gradinita in America este o experienta din care am avut de invatat atat eu, cat si Bogdan. Am primit multe intrebari despre sistemul educational de aici, asa ca promit sa revin curand cu toate detaliile “tehnice”. O bloggerita draga mie pregateste un articol pe tema asta si eu abia astept sa povestesc toate detaliile despre ce am descoperit noi aici.  Pana atunci, daca aveti orice curiozitate despre sistemul de aici eu va raspund cu drag!

4 thoughts on “Primele noastre experiente la gradinita in America

  • 26/04/2017 at 10:00 pm
    Permalink

    Deduc din articol ca asta e o gradinita similara cu cele private de la noi, exista si variante de stat? Sau toata lumea trebuie sa suporte costurile de care pomenesti?

    Pfoai, am atatea intrebari! 😂 astept articolele viitoare! Si noi me gandim sa plecam din tara, asa ca urmaresc cu mare interes toate articolele legate de sistemele educationale “din afara”.

    Reply
    • 28/04/2017 at 2:22 am
      Permalink

      In America nu exista deloc sistem prescolar de stat, asadar totul este privat. Costurile difera mult in functie de ce alegi. Cele mai ieftine variante sunt daycare-uri din casele oamenilor sau gradinite aglomerate unde practic nu prea se face nimic si copiii sunt doar supravegheati. Pe masura ce ai pretentii mai mari, costurile cresc si ele! Tocmai de asta sunt multe mame in America, care decid sa stea acasa cu copiii… unele o fac din doar dorinta de a sta cu copiii, dar multe efectiv nu isi permit o gradinita sau ar munci doar ca sa aiba bani sa acopere gradinita si transportul si atunci nu merita. Mai ales pentru familiile cu mai multi copii costul educatiei prescolare este o reala povara!

      Reply
  • 26/04/2017 at 10:55 pm
    Permalink

    Doamne, Raluca, prin cate emotii trece omul cu gradinita. Si atunci, si acum am zis ca e o schimbare foarte importanta. Am stat si noi 4 ore intr-un parc de langa gradi. Atata emoție e in noi in primele zile, ma bucur mult ca a mers mai usor decat te asteptai. Succes in continuare si adaptare usoara!

    Reply

Adauga un comentariu

%d bloggers like this: