Similar Posts

17 Comments

  1. La fel facem si noi. Mereu am preferat sa ii spun adevarul si sa ii explic de ce nu putem/nu trebuie face anumite lucruri. M-am intalnit recent cu o prietena care are un baietel de o seama cu Alex. L-a dus la oftalmolog si a fost nevoie sa ii puna atropina. Doctorita i-a spus ca urmeaza sa ii puna niste picaturi magice… Noroc ca prietena mea a intervenit si i-a spus celui mic ca nu va vedea bine pana a doua zi dupa picaturi. Cred ca s-ar fi speriat zdravan de picaturile “magice” altfel…

    1. Am patit si noi ceva similar cu siropul “delicios” de Panadol, pe care Bogdan nu il suporta si pe care cineva incerca sa il prezinte ca fiind minunat! L-am lamurit imediat ca nu este cazul si dupa inca niste negocieri a acceptat sa il ia chiar si cu gustul acela neplacut. Mi se pare mult mai ok asa, oricum pacalelile astea ar tine doar o data, apoi clar nu ar mai avea incredere in noi.

  2. Total de acord, ma uit cat de inradacinate sunt aceste minciuni nevinovate mai ales, pe care eu refuz sa le folosesc indiferent cat de nevinovate sunt, pentru ca ele tot minciuni sunt.
    Stiu cat este de greu, dar stiu ca nu este imposibil. Dar eu cred ca merita straduinta noastra ca parinti,cand vedem rezultatele, in comportamentul copiilor nostri.

  3. La fel procedam si noi. Pt orice lucru exista argumente si explicatii. Nu exista “bau-bau”, “nenea doctor cu injectia”, “tiganul vine si te duce”, “batem coltul si podeaua ca te-ai lovit”, etc. A mea e inca micuta (16l), dar la fel ii explic. Uneori cu bunicii mai este de munca.

    1. Vaaai, mi-ai adus aminte de clasicul “vine doctorul si iti face injectie”, mi se pare una dintre cele mai aiurea replici care li se spun copiilor! Apoi ne miram de ce sunt unii asa inspaimantati cand intra in cabinet..

  4. Pe același principiu, eu niciodată nu mi-am mințit pacienții în cabinet, indiferent de vârsta acestora. Să-i vezi pe părinți ce fețe făceau, când ei îi ziceau copilului să stea cuminte, că n-o să-l doară nimic, iar eu îi spuneam ba da, o să te doară. Dar un pic și trece repede.

    1. Foarte faina abordarea! Si eu ca pacient as prefera mereu sa mi se spuna sincer ce urmeaza, mi se pare o conditie de baza pentru a avea incredere in doctor!

    1. In legatura cu Mos Craciun eu am o abordare moderata. In sensul in care nu spun ca nu exista, dar nici nu insist in nici un fel cu existenta lui. Adica niciodata nu ii spun sa fie “cuminte” ca sa vina Mosul, nici nu fac nici o conditionare intre comportamentul lui si cadouri, nici nu pun accentul pe venirea lui. Craciunul este o sarbatoare de care ne bucuram in familie, asta mi se pare cel mai important sa stie. 🙂 Stie de exemplu ca noi cumparam cadouri de Craciun pentru cei dragi, dar incerc sa pastrez si putina magie, mai ales ca acum este inca mic si cred ca sarbatorile au un farmec cu totul aparte.

  5. Fetita mea are 6 luni asa ca momentan nu m-am confruntat cu situatiile descrise mai sus. Nu mi se pare corect sa ne pacalim copiii pentru ca noi avem pretentia de la ei sa fie sinceri. Inca nu stiu ce o sa fac in privinta lui Mos Craciun.

    1. Cu Mos Craciun mi se pare o chestiune mai delicata si putin diferita, aici fiecare parinte stie mai bine ce i se potriveste ca abordare copilului lui.

  6. Am mai folosit minciuni nevinovate, dar nu din categoria celor listate mai sus, cu bau-bau şi alte bălării. Însă te asigur că pe măsură ce va creşte Bogdan, o să ajungi şi la ele. N-o să meargă mereu cu logica şi explicaţiile, oricât ţi-ai dori, sau o să ajungi într-un punct în care o să fii atât de exasperată că o să clachezi şi o să trânteşti prima chestie care îţi vine în cap. Pe măsură ce copiii cresc, şi situaţiile devin mai complexe si îţi depăşesc capacităţile şi nervii, şi atunci o să iei prima soluţie aflată la îndemână.

    1. Uf, imi inchipui ca este mult mai greu cu copii mai mari, clar atunci se duc altfel negocierile! Chiar sunt curioasa cum vor sta lucrurile peste cativa ani, acum inca pare totul relativ usor.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *