Camera de garda de la pediatrie este acel loc in care nu ne dorim sa ajungem vreodata. Dar inevitabil se poate sa fim nevoiti sa mergem acolo atunci cand apare ceva urgent sau mai bine spus ceva care ni se pare noua urgent, pentru ca uneori ne putem insela.
Luni dimineata ne pregateam sa plecam la cresa si la serviciu, eram pe canapeaua din sufragerie si Bebe statea bucuros la san, sa pape ultimul laptic inainte de plecare. Eu il mangaiam pe cap asa cum fac mereu cand il alaptez, iar dintr-o data am dat peste o umflatura destul de maricica. Pe moment m-am gandit ca are un cucui, chiar ma gandeam cum a reusit sa se loveasca fara sa observ. Dar pentru ca am apasat putin pe locul acela am observat ca nu este tocmai un cucui, iar apoi m-am uitat atent la umfatura. Era ca un fel de basica plina cu lichid, care m-a speriat imediat. De vreo doua saptamani Bebe avea niste bubite in cap, dar unele destul de normale pe care le vazuse pediatra si deci eram linistiti.
Dar asa o umflatura plina de lichid in cap nu mai vazusem nici macar la mine, asa ca am decis sa mergem la o camera de garda sa ne asiguram ca este bine. Mai aveam o ora si jumatate pana incepeam serviciul, pediatra sigur nu ne putea primi asa repede, deci ne ramanea varianta sa mergem la privat, la camera de garda.
Am doua abonamente pentru Bebe la privat, din pura intamplare. Unul l-am primit gratuit de la Sanador pentru primul an, pentru ca am nascut la ei. Al doilea este la Regina Maria, facut prin serviciul lui tati la un pret bun, pentru ca acolo este pediatra noastra.

Pentru ca spitalul Sanador este chiar pe drumul nostru, am ales sa mergem acolo. De cand avem abonamentul nu l-am folosit decat o singura data, cand am facut ecografia de sold. Eu am avut o relatie foarte buna cu Sanadorul ca pacient, pentru ca acolo mi-am urmarit sarcina, inclusiv cu toate celelalte consultatii de pe parcursul sarcinii cauzate de diferite probleme, deci stiam destui doctori, iar in timpul sarcinii deja receptionistele ma cunosteau pe nume cand mergeam acolo.
La camera de garda am ajuns o singura data pentru mine, cu niste sangerari la inceputul sarcinii, era in toiul noptii si a mers destul de bine. Dar cu pediatria nu aveam nici o experienta, in afara de nemultumirile mele despre faptul ca a durat cam doua luni sa imi emita cardul pe care ei mi l-au oferit gratuit la nastere.
Am ajuns la receptie pe la ora 9 si ceva, acolo m-au intampinat doua doamne amabile care m-au intrebat care este motivul urgentei. Le-am povestit pe scurt, una dintre ele care parea asistenta a venit si s-a uitat la umflatura. A spus ca oscileaza intre o trimitere catre chirurugie pediatrica si dermatologie. Pentru ca au vrut sa ma ajute cat mai repede au intrat in cabinetul doctoritei chirurg si au rugat-o sa iasa sa ne consulte. Dupa putin timp ea s-a intrerupt din consultatii, a venit, i-am povestit de ce suntem acolo si a verificat umflatura. Ne-a spus ca nu crede ca este ceva contagios, dar ca este o problema dermatologica.
Imediat receptionista a sunat-o pe doctorita dermatolog, care era in clinica Sanador, aflata cam la 5 minute de mers pe jos. Cand a aflat ca este vorba de un bebelus doctorita a acceptat sa ne consulte, chiar daca programul ei se terminase, ba chiar a intrebat daca vrem sa vina ea in spital. Am preferat sa mergem noi in clinica, pentru ca era aproape si nu vroiam sa deranjam mai mult decat era necesar.
Ajunsi in clinica nu a trebuit sa mai stam la coada la receptie, ne astepta deja si ne-a chemat in cabinet. Dupa ce a verificat umflatura ne-a pus un diagnostic si mi-a explicat despre ce este vorba. Mi-a placut ca mi-a raspuns cu rabdare la intrebari, m-a linistit ca este ceva des intalnit si ca va trece cu tratament. Ne-a recomandat un unguent pe care sa il folosim si la final ne-a dat numarul ei de telefon si adresa de email, ca sa o putem contacta oricand vrem. Mi-a spus ca ii pot scrie daca mai apare ceva nou, eventual cu poza ca sa vada mai clar si ea ne poate raspunde pe email.
Mi s-a parut un gest frumos, pe care prea putini doctori il mai fac in ultimul timp. La plecare am aflat ca se grabea tare sa ajunga in alta parte unde avea treaba, dar m-a impresionat ca asta nu a facut-o sa ne grabeasca sau sa ne trateze superficial.
La receptie tot ea ne-a ajutat sa fim luati in fata ca sa se inregistreze consultatia fara sa mai asteptam, pentru ca era vorba de un copil. Am plecat de acolo linistita ca Bebe era bine si multumita ca lucrurile au decurs asa firesc, cum de altfel ar trebui sa fie la orice camera de garda de pediatrie, dar din pacate se intampla asa rar. Toate astea in conditiile in care nu era o urgenta in sens clasic, adica din punct de vedere medical am fi putut astepta ore bune fara sa fie vreo problema. Dar ei au fost prompti si pentru mine asta a contat mult.
Seara am folosit unguentul prescris si umflatura aproape ca a disparut de tot. Am scris despre asta doar pentru a arata ca se poate ca pacientii sa fie tratati si altfel decat cu asteptari la cozi interminabile, indiferenta si graba. Sper ca noi sa nu mai ajungem niciodata la camera de garda, dar este bine sa stim ca daca (Doamne fereste) ar trebui sa mai mergem acolo am fi tratati cu profesionalism. Iar asa ar trebui sa fie peste tot, la stat si la privat, pentru ca orice copil ar trebui sa fie o prioritate.

sursa foto: Pinterest

5 thoughts on “Cum a fost la camera de garda de la pediatrie, la Sanador

  • 02/05/2015 at 3:06 pm
    Permalink

    In data de 29 apr 2015 m am prezentat cu copilul in varsta de 4 ani la camera de garda a spitalului Sanador, acesta acuzand dureri abdominale. Desi le am spus ca anul trecut copilasul a fost operat de semi ocluzie intestinala, am asteptat o ora pe hol fara sa fim bagati in seama. Mi s a spus ca nu s cabinete libere, le am fotografiat ca dovada ca doar unul singur era ocupat. Apoi mi au spus ca nu sunt medici. Dar nu e problema mea. Eu am venit la urgenta unde consultatia este 180 lei. Copilul are 4 ani si a fost dus si la spitale de stat, dar acest tip de batjocura nu a fost intalnit. Dupa 3 h de asteptat, am plecat acasa cu copilul cu un simplu consult. Daca vroiam eco, trebuia sa mai asteptam…."45 min sau mai mult".. Apoi am fost amenintata la sfarsit de dna pediatra CORINA CILCIC "daca nu aveti rabdare, copilul are de suferit daca ma enervez". Asa ceva, nu mi-a fost dat sa intalnesc nici la spitalele de Stat.
    Am cerut audienta la directorul spitalului, dar nu am primit nici macar un mail cu scuzele de rigoare.

    Reply
    • 15/05/2015 at 9:55 am
      Permalink

      Imi pare tare rau ca ai trecut prin experienta asta. Eu am apelat de mai multe ori la Sanador atat pentru mine, cat si pentru copil si niciodata nu am avut astfel de probleme.
      Sper sa primesti un raspuns oficial de la ei si sa isi repare cumva greseala. Sanatate multa, sper ca acum sunteti bine!

      Reply
  • Pingback: Camera de garda pediatrie Regina Maria – doua experiente total diferite | My Blog

  • 14/09/2016 at 3:13 pm
    Permalink

    Buna ziua. Si noi am avut o experienta neplacuta cu Corina Cilcic. Copilul a fost fortat sa stea la consult. Nu stie sa comunice cu copiii si era foarte nervoasa de cand am intrat in cabinet. Am refuzat continuarea consultului deoarece copilul plangea foarte tare iar ea nu folosea decat forta fizica pentru a se intelege cu bebe. Bebe care intelege si te asculta daca vorbesti cu el. Pe raport a scris ca noi refuzam consultatia din motive de agitatie. In conluzie NU Corina Cilcic

    Reply
    • 27/09/2016 at 4:20 pm
      Permalink

      Imi pare rau pentru experienta asta negativa!

      Reply

Adauga un comentariu

%d bloggers like this: