Pentru ca a inceput Saptamana Mondiala a Alaptarii ma gandesc tot mai mult la ce importanta este alaptarea si la cat de mult ma ajuta sa il pot pune pe Bebe la san oricand isi doreste.
Dar stiu ca asta nu ar fi fost posibil daca in momentele grele de la inceput nu as fi avut parte de sprijin, iar pentru asta le voi fi mereu recunoscatoare lor, celor care au fost acolo pentru mine in acea perioada dificila.
Am citit despre consultanti in alaptare inca dinainte sa nasc, dar recunosc ca nu mi se pareau asa utili. Apoi am nascut si alaptarea a devenit un lucru mai greu decat as fi crezut, din cauza durerilor, a ranilor, a imposibilitatii de a alapta corect. Si atunci au aparut ele: doua prietene bune, ambele deja mamici, care zi de zi ma sunau sau imi scriau pe WhatsUp (pentru ca eu nu prea raspundeam la telefon) ca sa ma convinga sa nu renunt. Mi-au spus ca stiu ca imi este greu, ca durerile trec, ca alaptarea este minunata dupa ce trec de aceasta perioada. Tot ele m-au invatat ce sa fac in momentele in care durerea era asa puternica incat ma gandeam sa renunt. Ma consider o persoana puternica si hotarata atunci cand imi propun ceva, dar durerile de atunci combinate cu durerile de recuperare dupa cezariana si cu hormonii de dupa nastere au fost o combinatie care mi-a pus la incercare vointa.
Eu poate as fi renuntat, dar am avut norocul ca ele nu au renuntat, au fost acolo pentru mine. Chiar daca nu le rapundeam la telefon, imi scriau mesaje, ma incurajau si aveau rabdarea de a repede de o mie de ori aceleasi lucruri, doar pentru a ma convinge ca totul va fi bine.
A fost asa, dupa o perioada alaptarea a devenit ceva usor, frumos, natural, iar acum este unul dintre cele mai minunate lucruri de care am parte in fiecare zi de mamica. Si le voi multumim mereu lor pentru momentele de acum, cand il simt pe Bebe la sanul meu, fericit si iubitor.
De aceea mi-am promis ca la randul meu voi face asta pentru prietenele care vor deveni mamici, de dragul lor si al bebelusilor lor, care merita sa se bucure de lapticul acesta plin de iubire. As sfatui orice mama in perioada de inceput sa vorbeasca despre problemele ei din timpul alaptarii, chiar daca primul impuls este sa suferim in tacere. Prietenele apropiate vor sti cum sa ajute, iar greutatile vor trece mai usor.
Daca nu aveti prin preajma mamici dornice sa va sprijine puteti apela la consultanti in alaptare, am citit despre multi, dar pentru ca nu am apelat personal la ei nu as putea sa fac o recomandare. Pot spune insa ca am vorbit cu mamici ajutate de consultanti, care acum pot alapta asa cum isi doresc. Mai sunt grupurile de suport pentru alaptare, dar cred ca in primele zile de alaptare nu sunt potrivite. Sunt destule pareri impartite, iar unele mame au un mod mai dur de a se exprima, iar asta poate avea efecte mai rele asupra unei mame aflate imediat dupa nastere, cu moralul mai putin ridicat. Dar apoi grupurile de suport sunt utile cand apar diferite dificultati in alaptare, cand este necesar un sfat sau macar cateva incurajari de la mame care au trecut prin lucruri similare.
Indiferent ce modalitate alegeti important este sa aveti alaturi pe cineva care sa stie cum sa va incurajeze, cum sa va sfatuiasca, cum sa fie acolo alaturi de voi in momentele de inceput pe drumul alaptarii. Informarea este utila, probabil inca din timpul sarcinii, dar nimic nu se compara cu experienta reala de a pune bebelusul la san si a-l alapta cu multa dragoste si rabdare.
Eu va doresc tuturor un start usor in alaptare, sa aveti alaturi persoanele potrivite si sa alaptati atat cat isi va dori bebelusul vostru. Este una dintre cele mai magice legaturi pe care le veti lega vreodata.

articol in cadrul seriei dedicate Saptamanii Mondiale a Alaptarii