Parinti linistiti, copii fericiti – Ce am invatat la conferinta Laurei Markham
Am asteptat cu interes ziua conferintei Laurei Markham, pentru ca imi doream mult sa o ascult si sa invat de la ea modalitati de a deveni un parinte mai bun. Pentru ca am promis ca voi impartasi cat mai multe dintre informatiile pe care le-am aflat la conferinta am strans aici cateva dintre ideile principale din prima conferinta, cu tema “Parinti linistiti, copii fericiti”. Sunt idei care mie mi-au placut si sper sa va fie si voua utile in relatia cu cei mici.
Cresterea copiilor este mai usoara atunci cand adultii sunt mai linistiti si mai calmi:
- copiii invata de la noi sa isi regleze emotiile
- este mai probabil sa ne urmeze indrumarile
- copiii sunt mai disciplinati si mai inteligenti emotional
- ne simtim mai bine.
Tipatul:
- ii invata pe copii sa nu ne asculte decat cand tipam
- ii invata pe copii sa tipe la noi
- deterioreaza relatia cu copilul, iar acesta devine mai putin cooperant
- il face pe copil sa nu ne mai respecte.
Cerecetarile arata ca pedeapsa:
- da nastere furiei si unui comportament mai neadecvat
- trebuie sporita pe masura ce copiii cresc
- in cazul copiilor foarte determinati, ei devin si mai dificili
- copiii au resurse mai mici de auto-disciplina
- le formeaza copiilo ro voce interioara aspra
- ii face pe copii mai putin onesti si mai mincinosi.
Un studiu interesant despre pedepse, reaizat pe un grup de copii care au fost loviti o data pe luna, timp de 3 luni, a adus cateva concluzii importante:
- IQ scazut cu 10% fata de cei care nu au fost loviti
- reducerea cu 5% a capacitatii de concentrare
- scaderea cu 17% a capacitatii de reglare a propriilor emotii
- diminuarea cu 19% a empatiei.
Motivele pentru care copiii au comportamente neadecvate:
- se tem, se simt raniti sau frustati
- vor ceva si nu le pasa ca parintii ii refuza, pentru ca se simt deconectati de parinte
- mai au inca de invatat, pentru ca au inca in dezvoltare cortexul frontal, cel responsabil pentru comportamentele rationale.
Timpul de linistire (time out):
- le transmite copiilor mesajul ca trebuie sa isi gestioneze singuri emotiile
- isi reprima emotiile, asa ca se vo rpurta din nou neadecvat cand se vor confrunta cu emotii similare
- copiii ajung sa creada ca sunt rai pentru ca nu reusesc sa se controleze singuri.
In loc sa pedespsiti sau sa rusinati copilul:
- descrieti problema
- ascultati perspectiva copilului
- acceptati-i sentimentele
- concentrati-va pe solutii
- incurajati-l sa repare.
Cele 4 stiluri de parenting sunt definite de raportul dintre asteptarile parintelui si implicarea acestuia.
Reactiile copiilor la aceste stiluri de parenting sunt diferite.
Stilul strict – Copiii sunt furiosi , revoltati si nu isi dezvolta auto-disciplina
Stilul permisiv – copii devin egoisti si nu dezvolta auto-disciplina
Stilul neglijent – Copiii sunt raniti si au o stima de sine scazuta
Stilul “empatie + limite” – Copiii sunt fericiti, sensibili la sentimentele altora si dezvolta capacitatea de auto-disciplina
Ce inseamna de fapt stilul de parenting bazat pe empatie si limite:
- parintii isi asuma responsabilitatea
- parintii au asteptari conforme cu varsta copilului
- parintii ii ofera copilului sustinerea necesara pentru a indeplini asteptarile
- parintii stabilesc limite cu intelegere si accepta reactiile copilului la starile de suparare ale copilului
- parintii se implica in linistirea copilului.
Efectele stabilirii de limite cu empatie:
- copiii invata sa respecte limita
- limita va deveni o rutina
- copilul va ajunge sa isi asume limitele
- copiii au de castigat de pe urma limitelor si incep sa le perceapa ca parte din rutina lor.
Modalitati in care putem impune limitele cu empatie
- prin sprijin si invatare
- cu mult suport emotional (ramanem conectati cu copilul, ii acceptam sentimentele)
- formulam limitele cu empatie (maniera prietenoasa, ii oferim optiuni, incercam sa ne adaptam si la dorintele lui)
- lucram impreuna cu copilul, inlocuim controlul cu colaborarea (folosim joaca, cautam solutii care sa ne multumeasca pe amandoi, cedam controlul cand putem face asta).
Idei de modalitati prin care putem oferi optiuni
- “vrei sa bei din cana rosie sau din cea albastra?”
- “trebuie sa facem o injectie la doctor. vrei sa o faci in mana dreapta sau in mana stanga?”
- “vrei sa ne pregatim de culcare acum sau peste 5 minute?”
Cateva sfaturi pentru parintii cu copii incapatanati
- copiii incapatanati considera ca isi pierd integritatea cand sunt obligati sa renunte la ceva atunci cand sunt obligati de altii
- parintii trebuie sa le ofere optiuni
- copilul trebuie sa aiba controlu atunci cand este posibil
- parintii trebuie sa accepte exprimarea emotiilor
- reconectarea cu copilul este esentiala.
Importanta conectarii cu copilul
- 80% din parenting inseamna conectare
- copiii ne asculta atunci cand ne simt de partea lor
- conectarea este cea care ne ofera influenta asupra comportamentului copilului
- copiii isi doresc cel mai mult sa se simta conectati cu parintii
- copiii se bazeaza pe noi ca sa isi regleze emotiile si trebuie sa se simta mereu in siguranta.
Instrumente importante pentru conectare
- empatie permanenta, inlcusiv in timp ce stabilim limitele
- momentele in care ne dragalim cu copilul si ii aratam dragostea noastra
- timp special cu copilul
- joc energie si mult ras
- acceptarea emotiilor si timp petrecut impreuna cu copilul atunci cand simtim ca este necesara reconectarea.
Reguli pentru timpul special
- timp exclusiv cu copilul
- urmam dorintele copilului
- descriem in cuvinte ceea ce vedem, fara sa dam indicatii
- fara ecrane, carti, lectii
- timpul special nu se face la ora de culcare, la baie, masa sau in timpul temelor.
Cam acestea ar fi pe scurt ideile principale abordate. Daca va doriti sa detaliez vreunul din subiecte astept cu drag intrebarile voastre. Va urma un alt articol in care voi scrie pe larg despre cea de-a doua conferinta a Laurei Markham, pe tema inteligentei emotionale.
Multumim pt informatiile impartasite! Noua ne sunt foarte utile!
Ma bucur ca va sunt de folos! 🙂
Da. Totul are foarte mult sens. Am observat cu Alexul meu ca daca tip la el tipa si el la mine si nu face ce ii spun. Daca il iau cu binisorul si joaca face de toate.
Asa este, starea noastra emotionala se oglideste de multe ori in reactia copilului. Si eu am observant acelasi lucru la Bogdan, daca eu sunt nervoasa devine si el incordat si se pierde conectarea. De asta fac tot posibilul sa revin la o stare de calm inainte sa simta el ca sunt nervoasa.